Oaia neagra a familiei!
Da, asta se pare ca sunt.
Pe zi ce trece, constat ca am mai facut ceva rau si astazi.
Hm, ce sentiment. ma simt propriul meu prizonier si nu am cum sa evadez.
Traiesc viata cu o viteza ametitoare, de fapt am uitat si ce am facut ieri, prea multe detalii si prea multe lucruri pe care nu mai vreau sa le tin minte. Le ignor!
Cine spune ca auto-educarea nu se poate?
Sunt cel mai bun profesor (not!)
Am castile in urechi si ma concentrez asiduu sa imi termin proiectul pentru master. Ma chinui sa reusesc ceva intr`un timp atat de scurt, incat acum ar fi tb sa scriu la el, dar nu o fac, nu reusesc sa ma concentrez. Am prea multe pe cap. E sentimentul acela in care ai vrea sa respiri si simti ca aerul poluat si nu vrei sa inspiri.
As avea nevoie de niste aer curat. Doar putin.
Ok, fac gafe, stiu asta, nu este o noutate pentru mine. Accept acest lucru cu usurinta si fara nicio problema.

Sunt confuza. Am atat de mult lucruri de facut intr`o singura si am inima cat un purice, in speranta ca am si reusesc. Sambata dimineata tb sa predau proiectul, care nu este gata. Si pe care imi doresc, sa il si termin.
As vrea din nou, verdeata si linistea de acolo..
Ha, liniste:)



No Responses Yet to “tear drop on the fire.”  

  1. No Comments Yet

Leave a Reply