o stare de plictis.
Incepe sa ma sperie aceasta stare de indiferenta contrabalansata cu starea de plictis.
asta pentru ca:
Eu NU ma plictisesc. Nu sunt conceputa pentru cuvantul acesta. Ideea de plictis este pentru mine o stare a oamenilor fara idei, fara chef, fara un “zvac”, fara. punct.
Intotdeauna cand simteam ca sunt sanse mici sa ma plictisesc inventam ceva. Orice. Si scapam de o stare pe care oricum o detest.
A te plictisi inseamna a pierde timpul. Iar a pierde timpul este mare pacat.
De ce ai pierde timpul? Doar daca esti “slab”. Nu poti sa inventezi nimic. Nu poti/vrei sa faci ceva/orice.
Pentru a pierde timpul nu ai nevoie de prea multa arta. Adica, este totul relativ simplu. Oameni/stari/emotii/evenimente etc trec pe langa tine si tu nici macar nu simti nimic. Pentru ca tu esti prins in lumea “ta”, a necuvantatorilor, sau mai bine zis a celor care stau. Si stau.. si stau.. si statul deja devine o stare de sine-statatoare.
Pana aici nicio problema. Fiecare alege cum isi traieste viata. Fie la maxim, fie la minim, fie.. presarat pe ici, colo cu un verde mai aprins. De fapt, viata este ca un tablou.
Iar unii pictori sunt mai talentati. (reprezentati in viata de zi cu zi, de noi, oamenii acestia muritori). Altii doar scrijelesc o poveste, de multe ori stearsa sau fara sens.
In incercarea mea iluziorie, am vrut sa descopar totusi de ce oamenii se accepta in aceasta stare/se complac si nu fac nimic.
Nu am avut foarte mari rezultate, era clar, le convine sa fie plictisiti, nu sunt interesati sau vesnica intrebare: Si ce ai vrea sa fac? Lame.
Problema este (si da, este o problema) pentru ca un om care refuza plictiseala ca pe un varsat de vant, sa fie afectat, invadat, de aceste bube de plictiseala care se intind pe corp precum untul pe paine. And yeah, it’s me!.
Ma simt intr-o stare de plictiseala maxima, cu toate ca am o viata agitata. E senzatia aia tampita in care nimic nu iti mai place, nu te mai intereseaza sa faci nimic si trag ceilalti de tine.. L.
(Ca in reclama..aceea: Eu? mare? – Eu? Plictisita?)
Plictiseala inca sper sa fie din cauza concediului… ca altfel..e.. intr-un mare fel.
Filed under: Despre viata | 2 Comments
Tags: me, plictiseala, stare



iar te plictisesti?….uite facem o afacere…..cum te plictisesti….cum itzi fac o surpriza……dar atunci cand nu te mai plictisesti…..imi faci tu mie…..ce zici?…merge?
Fair enough. it’s a done deal!