Melancolica

13 Feb

ma gandesc uneori la cum a trecut vremea si la ce urme a lasat peste noi, peste relatii, gesturi, atitudini.
cum este sa vezi un om drag ca pleaca departe, ca nu apuci sa il vezi, ca iti e dor..
ca ai vrea sa ii povestesti prostiile pe care le faci – fata in fata
ca uiti sa zambesti, pentru ca poate nu mai are haz nimic.
ca ai vrea sa fii din nou copil, sa te bucuri de prostiile facute.
sa privesti in viitor cu speranta unui om increzator..

Ca toate sunt lipsite de viata uneori, ca nimic parca nu mai are culoare, pentru ca sunt o avalansa de alte lucruri care iti lipsesc si atunci se intaleaza o stare de meditatie profunda.

si melodia asta este in continuare pe repeat de cel putin 1 ora.


uneori uit cum este aici cu el, alterori imi vine sa urlu de ciuda
anii care trec, nu mai pot sa revina..

this is for me..

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: